807188

Nu întreţin o relaţie cu un ateu ca să fac prozelitism, îl respect și mă arăt așa cum sunt. În măsura în care se produce cunoașterea, apar aprecierea, afecţiunea, prietenia. Nu am nicio reticenţă, nu i-aș spune că viaţa sa este condamnată, pentru că sunt convins că nu am dreptul să e emit o judecată privind onestitatea acestei persoane. Cu atât mai puţin dacă dovedește că are virtuţi umane, acele virtuţi ce fac cinste oamenilor și îmi fac bine mie. Oricum, cunosc mai multă lume agnostică decât atee, primii au mai multe îndoieli, ceilalţi sunt convinși. Trebuie să fim coerenţi cu mesajul pe care ni-l transmite Biblia: orice om este imaginea lui Dumnezeu, indiferent dacă este credincios sau nu. […] Putem spune ce nu este Dumnezeu, putem vorbi de atributele lui, dar nu putem spune ce este Dumnezeu. […] Teologiile care nu numai au încercat să dea o definiţie clară și exactă a atributelor lui Dumnezeu, dar care au avut pretenţia de a spune pe de-a-ntregul cum este, pot fi calificate, de asemenea, drept arogante (Papa Francisc, în Jorge Bergoglio & Abraham Skorka, „Despre cer și pământ”, Editura Curtea Veche, București, p. 18-20).

1. Ce este dialogul

2. Munca, dar și sarcină