Adelina are 5 ani, 12 kg şi un diagnostic necruțător: o formă rară de leucemie mieloblastică. E internată la Oncologie la „Marie Curie”, face chimio.

Mama ei a abandonat-o în spital. Mai are trei fete, cu trei tați diferiți, iar pe Adelina nu ştie cu cine a făcut-o. Am aflat asta când s-a pus problema de transplant medular, mama nefiind compatibilă. De când mama s-a căsătorit a treia oară, fetița nu a mai fost adusă la tratament vreme de două luni, ceea ce a făcut ca boala ei să se agraveze. A fost nevoie să intervină Serviciul de Protecție Socială ca să o oblige pe mamă să o aducă din nou la spital. Femeia a revenit cu Adelina şi, fiind însărcinată în luna a patra, a spus că o lasă la spital, pentru că merge să facă avort. Nimeni n-a mai văzut-o de atunci. Cu siguranță însă continuă să încaseze pensia de handicap a Adelinei şi ajutorul de însoțitor.

Cert e că Adelinei îi este mult mai bine fără ea. Mama fura de la paciente, vorbea urât, o bătea pe Adelina, o învăța să înjure, o hrănea sporadic şi prost. Acasă, Adelina a mâncat şi din gunoi şi până la spital n-a ştiut ce-i apa caldă. În preajma mamei, fetița era agitată şi gălăgioasă. De când a abandonat-o, Adelina (care este foarte matură pentru vârsta ei) a înțeles că mama ei are treabă şi că vine mai târziu. A devenit mult mai cuminte şi mai liniştită, îşi împătureşte singură lucrurile şi ştie unde stau toate.

1462018_734189179944270_86185897_n

Din punct de vedere medical, starea este este gravă, dar staționară. Forma rară de leucemie mieloblastică de care suferă face ca atunci când boala revine agresiv, fața să i se facă toată o masă de carne vie. Strabismul îl are de la faptul că, dintr-odată, pur şi simplu i-au „înflorit” ochii, fără ca doctorii să poată explica fenomenul.

961246_734192506610604_619830565_n

În „Marie Curie” pe Adelina o îngrijeşte doamna Stela Durac (mama lui Alex Durac, băiețelul în cărucior), care găteşte pentru amândoi. Un grup caritabil alcătuit din îngeri păzitori cu suflete mari şi frumoase care se ocupă de toți copiii cu cancer internați în „Marie Curie” a făcut posibil ca Adelina să aibă hăinuțe şi jucării, precum şi medicamentele pe care nu le asigură spitalul. Îngerii păzitori – care au şi o pagină de Facebook (Alături de copiii bolnavi de cancer de la Marie Curie) – sunt coordonați de Andreea Angelescu, un om ca toți alții care, într-o zi, s-a gândit să se ducă la spital să-l ajute să curețe o portocală pe unul dintre pacienții internați acolo, care nu avea decât o mână (între timp, băiețelul acela a plecat dintre noi, în lumea îngerilor lui Dumnezeu).

În curând, Adelina noastră va fi transferată la Spitalul Fundeni, unde va face transplant medular, apoi iarăşi chimio şi aşa mai departe… Precarul echilibru logistic de care a beneficiat până acum e pe care să se năruie. Cine va merge cu ea la Fundeni? Cine o va hrăni? Cine va sta cu ea să o ajute să depăşească toate greutățile chimioterapiei? Ar fi nevoie de angajat o persoană responsabilă şi cumsecade, care să stea cu Adelina (are doar cinci anişori, nu poate rămâne singură în spital). Ar fi nevoie de angajat o firmă de catering care să îi ducă mâncare de regim la Fundeni (sau chiar şi la „Marie Curie”, pentru că doamna Durac, mama lui Alex, nu mai face nici ea față nici financiar nici fizic acestor greutăți; mai mult, este posibil ca Alex să fie externat în curând, deci Adelina va rămâne singură). Pe lângă toate acestea, Adelina are nevoie de fructe, de vitamine, de suplimente. Să tot fie vreo 2000 lei / lună. Şi avem multe luni astfel de luni grele înainte… Nu putem face prea mare tam-tam cu strângerea de fonduri, pentru că mama fetiței va apărea şi va cere banii adunați. Aşadar, avem două variante de a strânge bănuții: fie îi dăm unei fundații care să plătească ceea ce e de plătit, când e de plătit, fie îi dăm unei persoane de încredere din grupul care se ocupă de Adelina (grup din care face parte şi subsemnata, dacă asta vă oferă mai multă încredere) şi care îi poate gestiona cu cap (şi cu inimă).

1485023_734189169944271_1558174141_n

Vin sărbătorile. Copiii noştri primesc daruri şi se bucură de siguranța şi căldura unui cămin. Noi nu vrem să fim reni la sania lui Moş Crăciun pentru Adelina, fiindcă el vine într-o singură zi a anului, iar ea are nevoie de ajutor şi în celelalte 364 de zile (by the way, pentru ziua aceea, Adelina speră ca Moşul să îi aducă o maşinuță cu telecomandă). Ce poate fi mai rău de atât: să ai cinci ani, să fii părăsită de mamă, singură şi speriată printre străini, extrem de bolnavă, să trăieşti din mila altora? Ştiu că tuturor ne e greu, dar nu există nimeni atât de sărac încât să nu aibă nimic de dat. Ştiu că ne ridicăm mii de bariere când e să facem binele (dacă banii nu ajung unde trebuie? ce poate să conteze o sumă atât de mică precum aş putea da eu? etc.). Dar vă rog din suflet să lăsăm toate temerile deoparte şi să o ajutăm pe Adelina să trăiască. Ea nu are pe nimeni. Decât pe noi. Iar Dumnezeu aşteaptă să ne pună la treabă, pentru a face binele în numele Lui. Nu ne propunem să colaborăm cu Moş Crăciun, deci. Dar, oricine poate să devină sponsor lunar, cu o sumă oricât de mică, e înscris automat în clubul îngerilor păzitori. Fiindcă suma asta, cum o fi ea, mică/mare, face diferența între viață şi moarte.

Aşadar, facem înscrieri în clubul îngerilor păzitori ai Adelinei. Cine vine alături de noi?

Update, 6 decembrie 2013: Aseară am fost să ducem mici daruri din partea lui Moş Niculae pentru toți copilaşii internați la Oncologie, la etajul 5 la „Marie Curie”. Lucruri mici, dăruite de oameni cu suflet mare…

IMG_0002

Adelina a primit un şoricel de pluş căruia i-a pus numele Chiț şi pe care l-a ținut în brațe toată seara…

IMG_0004_1

Se bucură atât de mult să primească vizite, încât, la oricâte fire ar fi conectată şi oricât de rău s-ar simți, face tot posibilul să coboare din pat…

IMG_0016_1

Chiar dacă de Moş Crăciun s-a speriat foarte tare la început, până la urmă ne-am împrietenit şi cu el…

IMG_0013_1

Adelina, un suflet frumos şi bun… şi foarte, foarte singur…

IMG_0003_1