Cristos mi-a dăruit tot! S-a dăruit nu doar pe sine însuși, până la moartea pe cruce, nu doar iubirea lui, ci tot ce a primit ca Fiu al Tatălui: „slava pe care mi-ai tu eu le-am dat-o lor…”și „ iubirea cu care m-ai iubit”. Aceasta este ce am prin Cristos: slava Tatălui și iubirea Tatălui. Și iată că acela ce era mai înainte de întemeierea lumii nu are altă dorință decât ca noi să fim cu el, dar nu oricum, ci împreună… pentru că ne-a iubit.
Marie Şoucaliuc-Prager a meditat Evanghelia după sfântul Ioan 17,20-26: În acel timp, Isus şi-a ridicat ochii spre cer şi s-a rugat astfel: „Părinte sfânt, nu mă rog numai pentru aceştia, ci şi pentru cei care vor asculta cuvintele lor şi vor crede în mine: toţi să fie una; după cum tu, Părinte, eşti în mine şi eu în tine, aşa şi ei să fie în noi una, ca lumea să creadă că tu m-ai trimis. Slava pe care mi-ai dat-o tu eu le-am dat-o lor, ca să fie una precum noi una suntem: eu în ei şi tu în mine. Ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că tu m-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum m-ai iubit pe mine. Părinte, vreau ca şi cei pe care mi i-ai dat să fie împreună cu mine acolo unde sunt eu, ca ei să vadă slava pe care mi-ai dat-o, pentru că tu m-ai iubit pe mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drept, lumea pe tine nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut şi aceştia au cunoscut că tu m-ai trimis. Eu le-am făcut cunoscut numele tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care m-ai iubit tu să fie în ei şi eu în ei”.
Despre autorul acestui articol: Marie Şoucaliuc-Prager (n. 1972) este mamă a patru copii. A absolvit Institutul Teologic „Sfânta Tereza” din Bucureşti şi lucrează ca desenator. În ultimii ani a descoperit, cu bucurie, gândirea părintelui Marie-Dominique Philippe, călugăr dominican, fondator al Comunităţii „Sf. Ioan”, de care se simte profund legată spiritual.
© „Cum trăiesc eu Învierea lui Cristos?” este un proiect exclusiv „Deus meus in te confido” (Ps 25,2). Votează acest articol şi autorul lui va fi premiat! (detalii, aici). Comentează acest articol şi poţi câştiga un premiu săptămânal! (detalii, aici).
Intr-adevar, Christos ne-a daruit TOTUL! Dar noi am primit?! Am primit totul?! Mai mult decat Iubirea Tatalui, mai mult decat Calea de a ajunge la El, mai mult decat mantuirea, mai mult decat consfintirea intru Adevar ce s-ar mai fi putut primi?! Disponibilitatea de a-L primi, de a-L gusta, de a-L auzi, de a-L simti tot de la Christos trebuie s-o cerem. Continuu s-o cerem si continuu sa-I multumim pentru toate poticnirile din care ne salveaza, pentru risipirea tuturor negurilor indoielilor noastre… Hotarat lucru, eu inca nu am primit totul, dar mi se ofera in fiecare zi: inedit, surprinzator, minunat, de necuprins cu mintea…
Este adevarat ca ne ramane sa cerem, iar un prilej foarte bun pentru a cere e chiar duminica urmatoare, de sarbatoarea Rusaliilor…Bine ar fi daca nu ne-ar parasi acest gand bun, de a cere, si l-am purta zi de zi, tot mai constienti ca doar asa vom intra cu adevarat in bucuria Tatalui.
Multumesc pentru comentariu, Rusalii pline de har!