Ziua I, Ziua a II-a, Ziua a III-a

Când îngerii au plecat de la ei spre cer, păstorii au spus unii către alţii: „Să mergem până la Betleem şi să vedem acest Cuvânt care s-a făcut şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul”. Au plecat, deci, în grabă şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi copilul culcat în iesle. După ce l-au văzut, au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre acest copil. Toţi cei care auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori (Evanghelia după Sfântul Luca 2, 15-18).

Păstorii l-au găsit pe Iosif lângă Pruncul culcat în iesle. Iosif era obosit de căutările anterioare naşterii, iar  acum are ocazia să i se confirme magia momentului. Are înaintea lui niste păstori, oameni simpli care le povestesc ce au văzut şi auzit. Imaginea lui Iosif în faţa lui Dumnezeu care uimeşte şi se dezvăluie prin intermediari/martori.

Sfântul Iosif ne învaţă contemplaţia. O contemplaţie care trece prin meditaţie şi contact cu Cuvântul lui Dumnezeu. El a ascultat cu inima deschisă predica păstorilor. Şi ne arată că rezultatul contemplării este bucuria.

(va urma)

Despre autorul acestui articol

Corneliu Bărbuţ (n. 1968) este inginer de telecomunicaţii şi lucrează ca Director de Operaţiuni într-o corporaţie românească. Este tată de familie şi Vicepreşedinte al Asociaţiei Familiilor Catolice „Vladimir Ghika” şi desfăşoară activităţi pe mai multe planuri destinate promovării valorilor familiei creştine.