Vă mai amintiţi de „The Kelly Family”? „An Angel”, „Fell Love with an Alien”,  vă mai spun ceva? Îl mai țineți minte pe starul trupei, Paddy Kelly, un puşti blond, cu păr lung, voce uluitoare, care aduna stadioane de fani? Şi astăzi duetul lui cu fratele său Angelo, în minunata baladă de dragoste „I can’t help it” (hit al anilor ’90) are milioane de accesări pe Youtube.

Eu una uitasem complet de Paddy şi de trupa lui, până de curând, când mi-am găsit motive să mă „reîndrăgostesc” de el: aceeaşi voce grozavă, altă linie melodică şi cu totul alte conţinuturi… Tot piese de dragoste, dar de altă Dragoste…

Michael Patrick („Paddy”) Kelly, starul trupei „The Kelly Family”, a părăsit scena muzicală în 2004, la 27 de ani, pentru… a se călugări! Nu oricum şi oriunde, ci în Comunitatea Sf. Ioan, de care personal sunt extrem de ataşată (NB: Pentru cine vrea să-i cunoască pe frații prezenți în România, mai multe detalii aici). Paddy şi-a ales numele de monah John Paul Mary, a depus voturile temporare, a studiat patru ani de filosofie şi un an de teologie.

În 2010, după şase ani de călugărie într-o comunitate contemplativă, fr. John Paul Mary a decis să nu se îndrepte către voturile monahale pe viaţă şi să-l slujească pe Dumnezeu prin muzică (căci vocea şi chitara au fost principalele sale mijloace de evanghelizare şi în viaţa monastică).

Iată declarația sa prilejuită de această opțiune: „Aceşti şase ani au constituit cea mai uluitoare perioadă a vieții mele. Îi sunt nespus de recunoscător lui Dumnezeu, părintelui Marie Dominique Philippe[1]  şi fraților mei din comunitatea Sf. Ioan pentru această întâlnire profundă cu Isus şi pentru faptul de a fi cunoscut iubirea sa. Sfântul Ioan a spus că «Dumnezeu este iubire» (In 4,8) şi asta mi-a fost dat să cunosc în această perioadă neprețuită în care am primit atât de multe haruri. Pot spune, împreună cu Sfânta Fecioară Maria: «Mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic şi numele lui e sfânt» (Lc 1,49). Sunt fericit că el m-a adus călăuzit până aici şi sunt încrezător în viitor”.

Şi Paddy nu s-a întors la muzică oricum, ci cu un proiect prin care duce mai departe Vestea cea Bună, chiar dacă el nu mai poartă haina monahală. Concertul de revenire, din 25 martie 2011, a avut loc (emblematic) pe esplanada din faţa catedralei Notre Dame din Paris (NB: Apropo de haină, e imposibil să nu remarci costumația lui de scenă care, coloristic, trimite cu gândul la reprezentarea iconografică a veşmintelor Sfintei Fecioare de la Lourdes). Actualmente, Paddy e în turneu prin lume cu proiectul „Eurosarium”.

Vă propun, într-un scurt serial care începe mâine, o incursiune în lumea muzicală a lui Paddy Kelly, care îmbină textele evanghelice cu un sound modern, surprinzător pe alocuri (de remarcat un backing vocals asigurat de fraţii din Comunitatea Sf. Ioan).

Aşadar, cum te converteşti de la succesul zecilor de milioane de albume vândute, de la glamour-ul unei vieți trăite (la propriu) într-un castel, cu avion personal şi nenumărați fani la sărăcia lui Cristos şi la austeritatea unei chilii monahale? Cum arată momentul acela în care toate astea devin nimic în ochii tăi şi descoperi în inima ta că „Isus este Dumnezeu”? Paddy a făcut această experiență iluminatoare şi s-a abandonat iubirii Tatălui. Povestea convertirii sale, pe scurt, aici:

Iar pentru cei care vor toate detaliile convertirii sale, fr. John Paul Mary vorbeşte despre asta la Medjugorje:

NB: Paddy e pe net la: http://www.paddykelly.eu/


[1] Călugăr dominican, filosof (1912-2006), întemeietorul Comunității Sf. Ioan.