Cât de greu este cuvântul de azi al lui Isus: „Cine se va smeri, va fi înălţat” (Mt 23,12). E greu pentru că, de cele mai multe ori, pornim să-l medităm având în minte o imagine complet schimonosită a smereniei. Evlavia de bazar, cuvioşia de ochii lumii şi de „dat bine” la public, ochii veşnic plecaţi, feţele trase şi posomorâte, iată imaginea încetăţenită a smereniei. În vreme ce ea e bucurie, lumină interioară care iradiază tot ce îi iese în cale, mărturie tăcută a întâlnirii unei Persoane unice. Îmi place definiţia pe care i-o dă Thomas Merton, spunând că a fi smerit înseamnă a fi tu însuţi. Şi cred că de aici trebuie pornit.

Anunțuri