Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu” (Mc 1,24): este mărturisirea făcută lui Cristos de duhul necurat care-l poseda pe omul din sinagoga din Cafarnaum. Mărturisire făcută cu teamă, cutremur, dar care, totodată, reprezintă mult mai mult decât o simplă recunoaştere a unui adevăr… Este confirmarea autorităţii Domnului chiar de către spiritele potrivnice lui. În sensul acesta, poate că n-ar fi nelalocul ei următoarea întrebare: dacă până şi Cel Rău are conştiinţa atât de acută a dumnezeirii lui Cristos, cum de omul, prin faptele, gândurile şi modul lui de viaţă, ajunge a se îndepărta atât de mult de această conştiinţă? Cum de noi nu avem aceeaşi teamă şi cutremur înaintea realităţii divinităţii ca diavolul din Cafarnaum? Cum de noi nu ştim cu adevărat cine este Isus?      

Anunțuri