Ce e ucenicia? Suntem ucenici dacă frecventăm Liturghia duminicală? Suntem ucenici dacă stăm confortabil (la propriu şi la figurat) în băncuţa noastră, ne străduim să fim „în regulă” cu Dumnezeu, facem milostenie şi mai aprindem din când în când câte-o lumânare? Asta nu e nici măcar ucenicie căldicică şi ne minţim pe noi înşine şi pe El dacă perseverăm în practicile exterioare fără suport interior. Ce e, atunci, ucenicia autentică? Răspunsul lui Cristos e complet lipsit de echivoc: „Acela care nu-şi poartă crucea […] nu poate fi ucenicul meu” (Lc 14,27). Nu există ucenicie decât întru cruce. Cât de mult ne dorim să fim ucenici adevăraţi, şi nu creştini de duminică?  Şi cât de multe suntem în stare să jertfim pentru asta?

Anunțuri