Comentam succint, cu ceva vreme în urmă, nişte afirmaţii răuvoitoare de pe Apologeticum, din postarea „Papalitatea satanică”. Cum în clipa de faţa citesc dialogul papei Benedict cu jurnalistul Peter Seewald „Dumnezeu şi lumea”, am dat acolo peste un răspuns la una din acuzaţiile de pe Apologeticum pe care am trecut-o cu vederea.

Apologeticum: „Papa Ratzinger poartă roba împodobită cu semnul scoicii […]. Dacă vom căuta semnul scoicii în credinţele păgâne, vom vedea că este un simbol al lui Lucifer!”

Peter Seewald: „Există un tablou al pictorului Pinturicchio în care este reprezentat un episcop stând pe malul unui golf, ridicând întrebător mâinile şi privind cumva în gol. Tabloul poartă titlul Sfântul Augustin pe malul mării, meditând la misterul Sfintei Treimi”.

Cardinalul Ratzinger: „Această imagine am inclus-o prin semnul scoicii în blazonul meu, vrând prin aceasta să dau expresie adâncii mele înclinaţii spre Augustin. Augustin a scris luptând marea sa lucrare despre Sfânta Treime, recunoscându-se pe sine însuşi ca pe unul care a suferit un eşec. Din această luptă s-a născut legenda că le ar fi dat peste un băieţaş la malul mării, care îşi săpase o groapă, încercând să toarne oceanul cu scoica în groapa sa. Văzând această scenă, sfântul ar fi recunoscut în sinea sa următoarele: pe cât de greu se poate turna oceanul în această groapă, pe atât de dificil e să introduci în creierul tău mult prea mic misterul lui Dumnezeu. Cred că această legendă este o expresie foarte nimerită în legătură cu limitele noastre. E limpede că oceanul nu încape în mica scoică a gândirii noastre, oricât am extinde-o noi. Natura absolut diferită a lui Dumnezeu rămâne pentru noi intangibilă”.

(„Dumnezeu şi lumea”, Ed. Sapientia, Iaşi, 2009, pag. 306-307)

Anunțuri