„Pot oare nuntaşii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei?” (Mt 9,15). Isus leagă această întrebare retorică de semnificaţia postului. Eu îndrăznesc să o leg de pericopa de alaltăieri: „Când postiţi să nu vă arătaţi trişti, ca făţarnicii, căci ei îşi schimonosesc feţele, ca să arate oamenilor că postesc” (Mt 6,16). Mirele e cu mine oricând. De aceea, postul trebuie să fie prilej de bucurie, fiindcă el nu e jelanie, ci prefigurare a nunţii care se apropie şi la care am putea fi invitaţi la masa Mirelui.