Zilnic, suntem confruntaţi cu o mulţime de alegeri. Mărunte ori majore, fiecare din ele ne influenţează viaţa în funcţie de dimensiunea consecinţelor pe care le pot avea. Dar de câte ori, măcar înaintea unor alegeri importante, zăbovim în rugăciune pentru a cere părerea Domnului în privinţa celor pe care avem de gând să le înfăptuim? Evanghelia de azi ne relatează cum Cristos însuşi, care era Dumnezeu, „a petrecut toată noaptea în rugăciune” (Lc 6,12) înaintea alegerii apostolilor. Cât de mult vorbim noi cu Domnul înaintea unei decizii majore, precum alegerea stării de viaţă, a educaţiei, a carierei, a schimbărilor mai mult sau mai puţin complexe cu care avem de-a face? Când a fost să aleagă, Isus Dumnezeu i-a încredinţat Tatălui gândurile sale. Noi, nişte biete creaturi, de ce nu facem asta?