O splendidă pledoarie pentru sfinţii noştri cei de toate zilele, sfinţi laici, mai cu seamă pentru aceia nepomeniţi prin calendare, aceia care îşi trăiesc sfinţenia nu mai puţin eroic decât cei care beneficiază de hagiografii… Ȋncă o dată, bravo Jim Martin!
Despre sfinţenia laică şi necalendarizată
11 luni Iul 2011
Posted in Drumul meu către Damasc
Pingback: De pe Wall Street la… altar « Deus meus in te confido (Ps 25,2)